Octavian Paler se temea de un razboi romano-roman. Il avem! Ba chiar mai multe sub privirile pasive ale intelectualitatii si poporului de rand. Iar pasivitatea este principalul motiv sau pretext de atac invocat de agresori. Cel putin in cazul „mioriticilor” care trebuie distrusi tocmai pentru lipsa lor de impotrivire.
Iar mioriticii sunt romani. Romani-romani. In nicio alta parte a lumii nu a mai avut loc fenomenul de mioritizare. El este al nostru. Atat de al nostru ca temelia casei, radacinile pomilor, vatra fantanilor, matca raurilor, limba pe care o vorbim, pamantul care ne hraneste. Dar mai dispretuit, iata, decat o boala rusinoasa. Conceptul a inceput sa fie pus in circulatie o data cu interpolarea in cronica neamului facuta de un copist, sub numele de Simion Dascalu, care impuia capul cititorilor cu ideea ca Dacia a fost colonizata cu talhari si puscariasi de toate semintiile si din toate colturile imperiului, numai cu romani nu. Teorie completata de alti compilatori dupa care aceasta scursura s-a imperecheat in baltirea dacilor dezmembrati, betivi, trandavi, hoti, tradatori si colaborationisti. Din asemenea corcituri ar fi provenit mioriticii de ieri si de azi, care trebuie nimiciti cu totii.
Dar ei sunt cei care au plamadit substanta baladei Miorita, cunoscuta ca una dintre cele mai importante piese ale folclorului universal, dupa cum apreciaza marii specialisti in domeniu din intreaga lume. La care s-a adaugat filosofia lui Lucian Blaga, poet din elita scriitorilor romani.
Dar cine sunt mioriticii in viziunea celor care au declansat un razboi nimicitor impotriva lor? Este poporul, dupa parerea sau convingerea lor, atat de pasiv in istorie incat nici nu ar merita sa fie mentionat in paginile ei, si nici macar sa existe pe pamant. Poporul care a ramas neschimbat in mentalitate si in manifestari de pe vremea „boilor plavani” care „trag si se opintesc in juguri”, lasandu-se supus si biciuit ca bovinele domestice, tragand la carul oricui a vrut sa-l stapaneasca.
Poporul care s-a lasat cotropit de goti, ostrogoti si vizigoti, de huni, de avari, de gepizi, de pecenegi, de cumani, de tatari, de unguri, de slavi si de toate hoardele navalitoare. Care mai apoi s-a lasat robit si jefuit, a platit tribut pana si in copii si si-a lasat tara sfasiata de vecini, mai de aproape, mai de departe, din toate punctele cardinale.
Poporul indaratnic care nu s-a invrednicit sa cucereasca pamanturi nici pe uscat, nici peste mari, nu si-a intemeiat colonii din care sa stranga galoane de aur, de sclavi si de alte avutii.
Poporul incult si prost, cantonat in lumea basmelor, intepenit in obiceiuri si datini, refractar la orice innoiri. Bland ca oile care se lasa mursicate si jumulite sau tunse fara sa protesteze, dar fudul ca o turma de capre cu cozile pe sus.
Poporul naiv, bicisnic, bezmetic, usor de dezorientat, de panicat, de dus in eroare. Insa si mai mare paguba a fost, zic ei, credinta mioriticilor ca se afla in cea mai frumoasa si mai bogata tara, cu cei mai viteji stramosi si cu cel mai stralucit viitor. Si daca acesta iti este destinul, nu ai altceva de facut decat sa te lasi purtat de valuri.
Aceasta este populatia asa cum o vad dusmanii mioriticilor, hotarati s-o extermine. Fie prin batjocura, inainte de lovitura de gratie. Uitand, sau facandu-se ca uita ca acestia sunt parintii, bunicii si stramosii lor. Razboi total. impotriva viilor si mortilor. Se deshumeaza raposatii ca sa mai fie ucisi inca o data. Definitiv. Asa cum se infig tarusi in inima celor care nu au putrezit.
In primul rand „Mandru ciobanel/Tras printr-un inel/Fetisoara lui/ Spuma laptelui/Mustacioara lui/Spicul graului/ Perisorul lui/Pana corbului”. Ciobanul din balada. Judecata a fost facuta, urmeaza executia. Capul de acuzare este ca eroul nostru a acceptat sa fie omora fara sa se impotriveasca. Ba chiar i-a facut placere sa fie ajutat sa treaca din lumea asta in nuntirea cosmica. Judecatorii si calaii nu vor sa observe ca balada glasuieste asa: „Si de-o fi sa mor…”. Adica personajul nu refuza lupta, dar intr-o lupta pe viata si pe moarte se poate intampla sa fie rapus. Daca el va fi invingator, povestea se va continua in alt fel. Aceasta este varianta pe care si-o doreste, dar nici nu se lamenteaza de-ar fi sa se intample altfel.
Incapacitate de interpretare sau falsificare grosolana? Nu se intampla prima data. Au fost interpretari din birou si de cealalta parte. S-a facut din asta o caracteristica a poporului roman, pasiv pana si in fata mortii, ba chiar doritor sa i se intample acest lucru. O anume ideologie a mers pana acolo incat a promovat ideea logodnei cu moartea ca ideal suprem. In practica nimeni din respectiva formatiune politica nu si-a pus pistolul la tampla, dar au fost ucisi multi oameni, chiar pe strada, chiar in inchisoare, chiar in padure, chiar in abator. Logodna cu moartea altora.
Nu sunt vinovati mioriticii nici pentru exaltarea celor care pretind ca au descoperit, cu ajutorul calculatorului, marele adevar cum ca Adam si Eva vorbeau romaneste, Maica Domnului a copilarit la Craiovita iar Iisus Hristos s-a nascut in pestera Scarisoara.
Dar asemenea episoade au fost demult depasite. Mioriticii trebuie lichidati la aceasta data numai pentru ca exista. Si ne strica imaginea. La urma-urmei, nici nu este vorba de un razboi in adevaratul sens al cuvantului. In acest caz, ar trebui sa se afle doua armate fata in fata. Insa avem de-a face cu un fel de vanatoare ca de iepuri, de potarnichi, de caprioare, de mufloni, de gazele, de antilope, de struti si de bizoni in care cei vanati sunt victime sigure. Iar vanatorii nu se afla in fata niciunui pericol. si se gasesc alte si alte motivatii. Mai sunt vinovati ca nu s-au sincronizat cu civilizatia occidentala, ca au purtat opinci in loc de saboti de lemn si jucau Calusul si Ciuleandra in loc de mazurci si de polci pe furate.
Mioriticele pasteluri ale lui Alecsandri si carele cu boi ale lui Grigorescu, Zburatorul lui Heliade Radulescu, Balada lui Ciprian Porumbescu, Rapsodia Romana a lui George Enescu, dramele istorice Apus de soare si Vlaicu Voda ale lui Delavrancea si Davila, Neamul soimarestilor, Fratii Jderi, Baltagul si alte romane ale lui Sadoveanu. Mioritici Vlahuta, Goga si Russo, batranii cronicari, Creanga, Cosbuc chiar si Eminescu. Ca sa nu mai pomenim de Tinerete fara batranete si viata fara de moarte, de Cantarea lui Gelu, de Gruia lui Novac, de Legenda manastirii Arges, de basmele cu Feti-Frumosi si Ilene Cosanzene.
Parca s-ar fi dat porunca: nimiciti traditia mioriticilor si puneti in locul ei inovatia postmodernista! Afisati in salile de expozitie mulaje de organe genitale, folositi in atelierele pictorilor si sculptorilor sange, excremente si alte dejectii, scrieti in manualele de istorie ale copiilor vostri ca Decebal avea buze senzuale, mama lui Mihai Viteazul era hangita si curva, Stefan cel Mare construia cate o biserica dupa fiecare viol de copila cruda sau descapatanare de boier divanit, ca Vlad Tepes se transforma noaptea in vampir, ca Radu cel Frumos se desfata in pat cu sultanul turcilor, ca doamna Chiajna avea par pe limba si coasta de diavol.
Cantati manele, compuneti, regizati si jucati drame in care Maica Domnului sa fumeze si sa se prostitueze iar Maria Magdalena sa faca sex oral cu Iisus Hristos. Puneti poetele sa exerseze si sa se extazieze sexual, scrasniti din rotile automobilelor-bolid pe plaja, trageti cu pistolul in troite, dati foc crucilor in cimitir, proclamati ca aceasta este calea si va veti elibera de obsesia mioriticilor! Si terminati cu nazbatia aia, „pe un picior de plai, pe o gura de rai”…. si veti fi fericiti, vai de capul vostru…
