De ce nu s-au prezentat romanii la vot, la alegerile europarlamentare? Este o intrebare la care, in ultimul timp, s-a incercat sa se gaseasca un raspuns. Pentru unii politicieni, acest raspuns nu a convenit, asa ca l-au trecut sub tacere. Pentru altii, adevarul a fost de-a dreptul dureros, asa ca au inceput sa-si puna semne de intrebare si sa caute solutii la aceasta adevarata criza morala prin care trece Romania, dincolo de cea economica, institutionala s.a.m.d.
Din capul locului, vreau sa fac o precizare: absenteismul nu este o chestiune inventata de Romania. Cred ca noi, romanii, suntem putin… exacerbati. Lumea vede Bruxelles-ul undeva mai departe, mult mai departe de grija zilei de maine…
Doi: este evident ca omul este dezamagit de ceea ce se intampla in viata politica romaneasca si indiferent daca au declarat sau nu, partidele ar trebui sa fie interesate de aceasta chestiune. Dincolo de… ,,cine e pe primul loc”, care este mai mult un joc de imagine, daca oamenii competenti din partidele de la putere nu vor intelege care este mesajul pentru viitor, pericolul care se naste este ca nu va mai exista o clasa politica care sa aiba girul unei majoritati, ci va veni timpul unor extremisme care deja se nasc in Europa. Defapt, cei care au castigat alegerile in Europa sunt cei de extrema-dreapta.
Se mai pune o problema, sesizata de un singur om politic, reprezentant al UDMR: pana la urma, care mai e cultura politica si civica? Exista in Romania asa ceva? A existat vreodata? Daca si acum am intreba pe strada ce e Uniunea Europeana, 9 din 10 vor spune lucruri care n-au nicio legatura cu subiectul. Romanii nu stiu nici macar pentru ce ar trebui sa se duca la vot. Din punctul asta de vedere, noi, oamenii de cultura am facut foarte putin, sistemul de educatie a facut foarte putin si presa la fel. Pentru ca in afara de injuraturile de rigoare si evenimentele mediatice… n-am vazut altceva. Plus ca nu am avut parte de o campanie pentru europarlamentare, ci de un… preludiu pentru prezidentiale.
Eu, de exemplu, pe liste am regasit persoane valoroase la nivelul tuturor partidelor. Dar omul de rand a cunoscut ceva despre candidatii pentru Parlamentul European? In afara de Traian Basescu la tuns oi, Mircea Geoana jucandu-se in nisip si EBA dansand in ritm de manele, alegatorul a mai retinut ceva din campania pentru europarlamentare? Ma indoiesc!
Si atunci, ce facem? Ne indreptam, usor-usor, spre o dictatura prezidentiala, cantonati intr-o scarba fara margini fata de clasa politica in general? Exista riscul acesta! Romanul are si acum nostalgia unui tatuc: ce spune ala, noi trebuie sa facem! E mult mai comod asa… Cred ca, pana la alegerile prezidentiale, vom avea suficient timp sa raspundem la intrebarea: in ce Romanie vrem sa traim pentru viitorii cinci ani?
