Nu mai puțin de 130.000 de contracte part-time au dispărut de când Guvernul a anunțat supraimpozitarea muncii part-time la nivelul salarialului minim cu program de 8 ore, chiar dacă angajații lucrează mai puțin de atât.
Potrivit datelor Euronews, numărul de contracte part-time a ajuns la 994.958 în data de 2 august 2022, fiind cu peste 35.000 mai mic decât la 31 iulie și cu 126.000 mai mic decât la 30 iunie.
În paralel, numărul de contracte cu normă întreagă a crescut cu numai 20.000 de la 31 iulie și cu sub 95.000 de la 30 iunie până în prezent. Datele includ, desigur, și alte noi angajări, nu doar contractele part-time convertite în contracte-full time.
Și presupunând că toate s-ar fi obținut prin transformarea normelor parțiale în contract de opt ore, tot au dispărut din economie 31.000 de contracte de muncă part-time.
Se întâmplă asta în contextul în care numărul contractelor de muncă oricum era în scădere de la un an la altul. În anul 2019, în România erau angajate 4,2 milioane persoane (similar cu anul 2018), în 2020 numărul acestora s-a redus la 4,1 milioane de persoane, iar în 2021 a ajuns la aproximativ 3,811 milioane persoane.
Ce a reușit geniul de Cîciu să realizeze cu această măsură fiscală? Să încurajeze munca la negru. Cele 31.000 de persoane cărora li s-a desfăcut contractul de muncă part-time în niciun caz nu au rămas acasă, mulți desfășurându-și în continuare activitatea, doar că nefiscalizat. Se întâmplă asta pentru că statul, în loc să recupereze milioanele de euro datorii de la marii șmecheri, se uită tot la mărunțișul micului antreprenor.
Camera Consultanților Fiscali (CCF) a atras atenția că măsura va duce la încetarea unui număr semnificativ de contracte de muncă și că încurajează munca „la negru”. De asemenea, susținea că o astfel de măsură este total contraindicată într-o perioadă de recesiune, ca aceasta.
Este o realitate faptul că în România există multe așa-zise firme de familie, business-uri micuțe care nu aduc mari venituri, ci întrețin gospodării modeste. Cam acolo administratorii, care sunt, de multe ori, aceiași cu angajații, au optat pentru contract part-time. Ar fi interesant de aflat, în perioada următoare, câte microîntreprinderi s-au închis din cauza acestei măsuri.
Potrivit ultimului sondaj realizat în rândul oamenilor de afaceri, 59,7 au declarat că vor face concedieri în rândul angajaților part-time. 47,7% dintre respondentii care au declarat ca vor face concedieri, au declarat ca vor renunța la toți angajații part-time, 26,1% vor renunța la 1 angajat, iar 22,5% vor concedia între 2 și 5 angajați.
Înainte de anunțarea noilor măsuri fiscale, 1,1 milioane de români erau angajaţi pe contracte part-time.
1 comentariu
Inteleg ca masura asta a usturat si pe cineva care lucreaza la acest site, dar incepe sa fie deranjant ca articolul sta de atatea zile in pole-position. In definitiv, proasta, cum o fie ea, masura asta a facut si niste lucruri bune, a facut imposibila o practica extrem de raspandita printre asa-zisii patroni de la noi, aceea de a angaja oameni pe un contract de doar doua ore desi isi tin angajatii la un program normal de munca de opt ore. Desigur, situatiile care intra sub incidenta acestei masuri sunt multe, variate si creeaza si neajunsuri unora, dar macar stim ca aia care isi furau angajatii nu o mai pot face de acum inainte. Iar cei care au „afaceri” bazate pe munca a doi-trei insi angajati pe contracte de doua ore fiecare s-o lase mai moale, ca alea nu sunt afaceri.