2,K
Cu totii stam si ne intrebam care este formula ca acest supererou al Romaniei, Traian Basescu, sa poata fi anihilat, precum se intampla in jocurile video, acolo, unde, de la un anumit nivel incolo, eroul poate fi invins.
De ce ne punem aceasta intrebare? Nu ca cineva i-ar dori raul presedintelui. Dar, tocmai, pentru ca el este un jucator, pentru orice jucator exista, sau ar trebui sa existe, si un contra- jucator. Este clar ca el nu este un jucator solitar, undeva, exista un adversar pe masura. Intrebarea este: acest adversar este PSD-ul, altcineva sau ambele variante?
Pornind de la asta, sa ne gandim putin.
De curand, domnul presedinte a initiat procedura de declansare a referendumului. Culmea este ca, in urma cu 4 ani, a facut exact acelasi lucru, folosind exact aceeasi tactica de ridicare a unei mingi la fileu, ca parte a strategiei campaniei sale prezidentiale.
Ce a vizat strategia de atunci? Implicarea factorului emotional al poporului roman. Aceasta este una dintre gaselnitele domnului presedinte, marota pe care o foloseste ori de cate ori are de trecut un hop. S-a vazut ca, la romani, daca nu merge cu gatul prins in jug, merge cu santajul emotional.
Ciudat este faptul ca, desi referendumul din 2009 a fost validat, aplicarea lui s-a pierdut. Ca acel referendum sa fi fost aplicat in conformitate cu ceea ce Traian Basescu urmareste acum ar fi trebuit ca Parlamentul, pe atunci majoritar favorabil, sa actioneze in acest sens. Ceea ce ar fi implicat modificarea Constitutiei- revenim la tema actuala- care ar fi trebuit votata tot printr-un referendum- din nou, o tema actuala- iar reducerea numarului de parlamentari sa se faca printr-o lege organica votata de Parlament si promulgata de presedinte, acelasi Traian Basescu. Toate bune si frumoase. Dar nimic din toate aceastea nu a fost dus la capat. De ce? De ce domnul presedinte Traian Basescu a lasat sa se piarda definitiv efectul pe care referendumul din 2009 ar fi trebuit sa il produca? Explicatia ar fi una singura. Convenabilul situatiei parlamentare si politice din acel moment, dar, mai ales, aceea de presedinte, nu cea care priveste statutul in sine, ci aceea referitoare la imaginea pe care o avea in popor si care s-a vazut cu ocazia votarii referendumului.
Suntem in 2013, la patru ani distanta. Traian Basescu joaca singur pe un teren rosu, teren ostil (aparent!?!) pentru dansul. Si tot aparent, Traian Basescu nu mai detine multe parghii. Dar de unde ii vine lui Traian Basescu aceasta existenta de pasare Pheonix?
Parlament favorabil, nu. Incalcari constitutionale repetate, da. Initieri redundante de referendum, da. Sustinere externa, pare ca nu. O coabitare cel putin stanjenitoare cu guvernul, pare ca da. Si ceea ce este cel mai important, sustinerea populara, interpretabil.
Atunci, ce sa fie? Si de ce acest referendum acum? Daca in 2009, am stiut la ce il ajuta, de data asta, la ce ii mai poate fi de folos? Referendumul de acum este cel mai bun barometru pentru Traian Basescu. Pentru un singur lucru. Pregateste un avanpost, parte din retragerea sa tactica, pentru alegerile prezidentiale. Intreaga lui strategie consta in abaterea atentiei de la adevaratul joc pe care il face in spate. Acela al crearii paravanului pentru anul viitor. Desi, se crede ca subiectul de acum nu are nicio legatura cu prezidentialele, este bine de reflectat asupra importantei unui barometru pentru Traian Basescu ce are nevoie de o imagine de ansamblu dintr-o pozitie delicata pe moment. Referendumul este o investitie pentru 2014. Traian Basescu nu se va mai bate nici cu guvernul si nici cu parlamentul. Adevarata batalie se va da in 2014.
Asadar, avand toate aceste coordonate, speculative, bineinteles, nefiind in mintea lui Traian Basescu, ramane intrebarea: cum poate fi anihilat acest supererou?
O singura solutie pe care USL-ul- si aici ma refer in mod special la PSD- nu o ia in seama, facandu-si foarte prost calculele. Ramane sa se mai gandeasca, sa mai creasca niste nivele si, poate, va ajunge si la solutia- singura!- corecta care, ca orice lucru simplu, este, de asemenea, si foarte complicat.
Un pont: ca de obicei, si mai ales in momentul de fata, Traian Basescu nu are solutii concrete si viabile pentru a contracara ceea ce il deranjeaza, jucand gresit si nescotand la timp ultimii sai asi- revizuirea Constitutiei si regionalizarea. Acum, joaca la cacealma, insa, sa fiu in locul celor aflati de cealalta parte a baricadei lui Traian Basescu, nu as paria pe faptul ca nu mai poate fabrica un alt as. Un ultim as asupra caruia voi reveni.
