1,2K
Din ciclul „Noi obiceiuri populare in satele romanesti”, tocmai ce am luat nota de initiativa PDL intitulata „Cete, colinde si batute electorale prin comunele argesene”. De fapt, la fel ca Halloween-ul, e o sarbatoare de import, adusa insa nu din America, ci de mult mai aproape, adica de prin Dambovita, si care a inceput sa fie tinuta odata cu descalecarea la noi a senatorului eliberator Mircea cel Viteaz Andrei. Prima batalie electorala in acest nou format s-a tinut la Mihaesti, de ziua comunei, in anul de gratie 2011, adica chiar in batatura lui Costica Nicolescu, atunci cand acesta a fost bruiat de catre galeria portocalie ad-hoc, tocmita si adusa de la Pitesti. Si, asa dupa cum e obiceiul stramosesc atunci cand bagabontii din alte sate dau navala sa violeze nevestele altora, localnicii au fost opriti cu greu sa ne le masoare pedelistilor popularitatea electorala cu ciomagul pe spinare. Oricum, tot au fost ceva sudalmi, imbranceli, stuchiti si zicatori despre mama, ceea ce inseamna ca festivalul are trecere la popor si ca data viitoare putem sa speram ca se va lasa si cu nasuri umflate, ochi machiati si capete sparte.
Nu stiu ce-si spune pulimea pedelista in sinea ei atunci cand Jupanul o scoate la produs, dar am vazut ca unii dintre ei ar sta si in cap doar ca sa-i faca stapanului pe plac. Probabil ca alde director X si director Y si-ar da pantalonii jos si s-ar intoarce cu fundul la lume, asta daca e sarcina de partid ca sa-si poata pastra feliuta de ciolan. Aici sta, de fapt, comedia situatiei, altminteri se stia ca lui Mircea Andrei ii plac intimidarile si amenintarile si nu era nevoie de provocarea de la Mihaesti si nici de celelalte care ni s-au promis deja.
Ca unul care astept dialog, argumente si solutii, imi e greu sa cred vreun castig de imagine pentru oricine care scoate limba in loc sa arate ca are creier. Asa ca, dupa invazia de la Mihaesti, pedelistii se prea poate sa-i fi accentuat lui Nicolescu imaginea de victima si de persecutat, in loc sa-l faca de cacao la el in acasa, asa dupa cum precis ca a fost planul initial. Cu astfel de iesiri publice si cu asa hal de agitatori electorali, puterea nu isi demonstreaza decat subtirimea inteligentei si lipsa de oferte electorale N-ar fi de mirare deci ca, dupa astfel de gafe, pe Mircea Andrei sa nu-l vedem, in fresca, pe peretii Catedralei din Mioveni sau in pronaosul Manastirii Curtea de Arges, cu lumini portocalii in jurul capului si cu sulita-i infipta in inima balaurului rosu incatusat. Cat despre argesenii care s-au grabit sa treaca in galeria damboviteanului – inca vreo doua-trei golanii de-ale acestuia or sa-i trimita precis pe banca de rezerve dupa alegerile de anul viitor, acolo unde nu este nici durere, nici intristare, nici suspin, dar nici malaiul imbietor la care orice gugustiuc politic viseaza, necontenit, zi si noapte!