Domnilor, nu m-ati convins!

Norocul lor ca este un mesaj crestinesc universal, de care nu ii putem priva, pentru ca altfel am fi considerati absurzi. Daca insa Dumnezeu le-ar permite sa se raporteze la El ca si cum ar fi o entitate politica a carei imaginare ar trebui sa aiba o reprezentare concreta pe Pamant, atunci „Hristos a inviat!” ar deveni o formula de manipulare rezultata in urma unui pact. Un pact la care Divinitatea ar accepta sa fie complice, luand diferite chipuri umane. Cu toate acestea, „Hristos a inviat!” ramane in tot timpul campaniei electorale din anul de gratie 2008 un salut, un mesaj de intampinare intre credinciosi, fie ei candidati la functii publice, fie simpli votanti.

Cine a trecut recent prin fata Catedralei Sfantu Gheorghe din Pitesti, stie la ce ma refer. In dreptul lacasului de cult este „plantat” un panou electoral, pe care s-au inghesuit deja suficiente figuri (pe care le voi caracteriza mai jos), incat nu mai intelegi cine sunt si ce vor. Privit de la distanta, panoul nu iti atrage atentia. Este facut din tabla, fiind predispus atat deteriorarii lui, cat si a afiselor. In plus, cei care au decis ca asa trebuie sa arate, nu s-au gandit la reactiile trecatorilor, care uneori pot fi violente sau protestatare.

Sa trecem peste, pentru ca adevarata problema nu o constituie nici calitatea panoului si nici locatia unde a fost amplasat. Ci ceea ce se gaseste pe el. Si ce poate sa se gaseasca decat materiale publicitare despre un candidat sau altul! Mi-ar fi placut sa spun ca fiecare din acestea este unic in felul lui. Dar nici pe departe. Toate sunt la fel. Indiferent de culoarea politica, aproape toti candidatii postati acolo exprima acelasi dezinteres sau interes de conjunctura fata de comunitatea careia i se adreseaza, aceeasi lipsa de credibilitate, aceeasi falsitate, aceeasi nepotrivire dintre gand, privire si cuvant.

Primul care iti sare in ochi este Cristian Boureanu. Cu fata si bustul cat trei sferturi din imagine, acesta vrea „la judet”. „Hai la Revolutie!”, spune el, „R”-ul din „Revolutie” fiind taiat cu un X, ca sa se inteleaga „evolutie”. Cand ma uit insa la zambetul acestui candidat, ma bufneste rasul. Cu acest chip, Boureanu nu ma convinge, nu ma atrage. Daca vreau sa vad modele, imi cumpar o revista de moda, unde gasesc suficiente figuri de barbati „good looking”. Pe de alta parte, lui Cristian Boureanu, politicianul care se foloseste de charisma (s-a clasat anul trecut pe primul loc intr-un top al celor mai frumosi politicieni), nu i se potriveste o candidatura intr-un judet de provincie. Daca l-as fi vazut candidand la Parlamentul European, da, era altceva. Ar fi dat bine intentia lui de „evolutie”. Cuvantul descrie ceva mult prea abstract, mult prea intortocheat, in neconcordanta cu temperamentul si trasaturile oamenilor de la tara din Arges. Singurul element salvator de pe afisul electoral al deputatului Cristian Boureanu este gestul pe care il face cu mana, indemnand cetatenii sa i se alature. Termenul de „Hai” prinde asadar viata, sugerand ca persoana care il rosteste se afla in miscare, este activa, are simt civic. De asemenea, este de remarcat ca expresia pe care Boureanu o afiseaza prin gestul mainii si al gurii intredeschise, ca si cand spune ceea ce scrie pe hartie, nu se regaseste in nici un alt poster al contracandidatilor sai. Privirea lui de Don Juan nu se potriveste insa cu acea chemare care se vrea credibila.

Langa liderul judetean al PDL se afla candidatul acestui partid la primaria Pitesti. „Medicul Gheorghe Fratoaica la Primarie”, este sloganul prin care acesta si-a propus sa convinga. Si pe afisul sau este reluata ideea de „evolutie”. Destul de greu de crezut ca va reusi sa surmonteze un mit. El nu vorbeste pe afis, ci tace. Dar zambeste molcom, arborand o mina calda, ospitaliera, care trezeste simpatie. Capul acestuia ocupa foarte mult spatiu pe afis, pentru ca, probabil, cei care l-au creat au gandit ca Fratoaica trebuie neaparat sa ramana in memoria alegatorilor pentru ca acestia sa-si aminteasca de el cand merg sa voteze.
 
Un alt candidat la Primaria Pitesti este Danut Bulf, de la PNG. Acesta apare in doua ipostaze, intr-una dand mana cu Gigi Becali, iar in cealaltat singur. „Votati un nou primar al Pitestiului – Bulf Danut Florin”, „Impreuna cu credinta si onoare”, sunt cele doua mesaje pe care Becali le transmite pitestenilor in legatura cu unul dintre candidatii partidului sau. In afisele pe care apare singur, Bulf se afla in miscare, dar cu o lumina puternica pe fata, obligandu-l sa priveasca fortat, ca si cum pozele ar fi fost facute afara, in soare. Aceeasi constatare si in cazul colegului sau, Cornel Lazar, care candideaza la presedintia Consiliului Judetean.
 
„Mai departe, mergem impreuna”, ne spune Andrei Nicolescu, un alt candidat la primaria Municipiului Pitesti. Daca in privinta candidatului Partidului Conservator, punctul slab il constituie pozitia adoptata – spatele drept, privirea intr-o parte, ca si cum ar evita sa se uite in ochii cetatenilor, dand impresia de rigiditate si in acelasi timp de o atitudine mai mult scolareasca decat interactiva, atu-ul sau il reprezinta mesajul pe care il adreseaza. Fara a fi agresiv in exprimare, sloganul PC lasa sa se inteleaga faptul ca mandatele anterioare de primar trebuie acceptate si asumate, inducand ideea ca lucrurile noi, nu neaparat bune!, pot fi facute daca oamenii vor accepta o schimbare. Conservatorii au mizat pe un slogan reflexiv, care sa invite la meditatie, care sa il faca pe alegator sa se gandeasca inainte de a pune stampila. Este un slogan cu forta de persuasiune. De aici, poate, si mina serioasa a candidatului. Ca sa se produca schimbarea pe care o vor conservatorii ar fi trebuit sa tina cont de profilul electoratului pitestean care s-a obisnuit cu un primar pentru care popularitatea e la ea acasa.

In vecinatatea lui Andrei Nicolescu se afla Ionel Visinescu, cel care candideaza pentru sefia Consiliului Judetean din partea PC si care s-a folosit de un slogan prea lung pentru a exprima acest lucru. „Construim impreuna un alt viitor pentru Arges”. Nu vad sa fi fost nicio problema daca ar fi lasat doar „Un alt viitor pentru Arges”, de unde puteam deduce aportul nostru in dezvoltarea judetului. Termenul „impreuna” vine sa intareasca obsesiv ideea ca numai de cetateni depinde soarta acestui judet, observatie redundanta in discursurile politicianiste. Un alt aspect care slabeste intentia PC de a-si impune candidatul este si lipsa unei analize a limbajului corpului. In poza de pe afis, trunchiul lui Ionel Visinescu iese in evidenta, nu figura sa. Mainile, de care candidatul se putea folosi ca sa exprime ideea de „constructie” ii sunt insa retezate. Le-as recomanda conservatorilor sa schimbe cat mai e timp acest tip de afis si sa-si foloseasca mai mult imaginatia.

Pe panoul din centru mai gasim cateva figuri. Cu chiu cu vai, pe cea a lui Adrian Miutescu, liberalul care promite in afis ca, in cazul in care va iesi sef de Consiliu Judetean, va aduce un miliard de euro in Arges. Ca sa inteleg logica afisului sau, destul de alambicat, recunosc, mi-a luat ceva timp. Ce te frapeaza este in primul rand pozitia lui Miutescu. Pe un fundal ce pare a fi soseaua de centura, acesta poarta pe un umar sacoul, ramanand in camasa. Cum mainile pot sau nu sa dea greutate unei poze, mai ales cand nu ai un talent nativ pentru acest lucru, Miutescu a gasit de cuviinta ca a se tine de cureaua pantalonilor (sau de bracinar, in termeni populari), ar fi cea mai inspirata ipostaza. Nici pe departe! El are cravata rosie asortata cu alb (poate e dinamovist, pentru ca nu cred ca ar vrea sa fie asociat cu un social-democrat), iar deasupra capului cifra 1, scrisa mare, cuvantul miliard, scris mai mic, si simbolul bancnotei euro, scris din nou mare. La o prima citire, se intelege Un Euro. Daca mi-ar fi cerut parerea, i-as fi sugerat sa scrie tocmai cuvantul miliard cu litere de-o schioapa, iar celelalte simbolul mai mici. Cuvantul Miliard atrage, nu sintagma „un euro”! Din aceasta postura, Miutescu are privirea ridicata spre stanga, ca si cum s-ar uita spre Vest. Stim ca dreapta e asociata Rasaritului, tarilor mai putin dezvoltate. Asa ca pentru el, „El Dorado” este Europa lui Bismarck si a lui Churchill. Liderul liberal nu se limiteaza la atat. El aduce si alte simboluri. Astfel ca pe un fond galben, culoarea PNL-ului, vedem cateva semne de circulatie: pe cel de autostrada si de drum cu prioritate pe care Argesul are acces. Multitudinea de simboluri devine obositoare insa. Daca s-ar fi rezumat la unul, cel mult doua sloganuri sau simboluri ar fi fost mai usor de retinut. Ceea ce strica afisul, dandu-i tenta de kitsch, consta in varietatea de culori folosite. Mai mult, afisul nu are forta din cauza lipsei de gesticulatie a candidatului. Faptul ca se viseaza european nu ma face sa-l votez. Ce aduce nou acest afis? Elementul concret la care face referire: ideea atragerii de fonduri. Si nu a oricarei sume: exact a unui miliard de euro. O promisiune care cade insa in derizoriu prin lipsa expresivitatii personajului.

Cei care s-au limitat deocamdata la afise cu sigla partidului sunt membrii PRM. Sloganul lor este: „Alege cea mai buna echipa”. Este simplu si nu oboseste cititorul. Pe de alta parte, este un indemn desuet, invechit si in acelasi timp cu tenta traditionalista. Ceea ce, la o adica, poate fi de bine. Ne asteptam si la alte afise pentru a comenta mai detaliat. In cazul in care se vor limita la atat, acest lucru nu le va aduce deservicii, pentru ca oamenii, desi ar trebui sa fie interesati sa cunoasca toate personajele politice, nu retin decat figurile cu o mare putere de atractie si convingere.

Exista si un candidat anonim la primaria Pitesti. Este vorba de Tudorache Stanescu, reprezentant al PPPS (Partidul Popular al Protectiei Sociale), care ne cere sa votam intelepciunea si intransigenta. Cand se uita la noi, tine degetul aratator ridicat, dar mimica fetei nu-l ajuta. Desi a indraznit sa faca acest pas, pare depasit de situatie.

Cine lipseste de pe acest panou? Nu poti sa nu te intrebi de ce PSD-ul nu apare. Si nici nu va aparea, am primit asigurari din partea presedintelui de organizatie judeteana, Constantin Nicolescu. Absenta lor de pe aceasta „gazeta de perete” ar putea avea atat beneficii, cat si dezavantaje. Un castig ar fi acela ca nu vor sa se inscrie in acelasi rand cu ceilalti contracandidati, mizand pe faptul ca discretia face cateodata casa mai buna cu seriozitatea, dar si pe faptul ca astfel vor starni curiozitatea oamenilor care vor deveni interesati sa vada ce se intampla cu ei. In lipsa afiselor pe care ar risca sa fie „mazgaliti” sau „scuipati”, social-democratii vor fi vazuti pe bannere si pe mash-uri uriase. Printre dezavantaje, ar putea fi enumerat acela al exprimarii unei atitudini de sfidare. Ar putea aparea intrebarea: de ce PSD-ul ne priveaza de placerea de a-si prezenta candidatii pe panoul comun, luandu-ne astfel posibilitatea de a face o comparatie mai buna intre reprezentantii tuturor partidelor?!