Cele mai mari dureri ale vieții mele au fost acelea că a trebuit să trăiesc umilința regimurilor lui Nicolae și Elena Ceaușescu (25 de ani) și Traian Băsescu și Elena Udrea (10 ani). Și totuși, nu regret că n-am murit de inimă rea și de foame. Dacă pâinea e pe sponci, circul e la liber, cât nu poți cuprinde cu gândirea. Iată ce-au făcut din mine regimurile astea de rahat! Eu sunt un om bun, nu pot omorî o muscă, nu deranjez un maidanez din mijlocul trotuarului, preferând să trec pe trotuarul celălalt. Iar acum, mă bucur că blonda Elena e plimbată cu cătușe, că n-are uscător de păr în arest, că se face ciuci pe un closet turcesc. Și asta pentru că, asemenea a milioane de români, nu pot uita că-n timp ce aproape mi s-a înjumătățit salariul și așa de toată jena, ea și clica tutorelui său politic furau cu zecile de milioane de euro.
Măcar atâta să avem și noi voie, să (ne) râdem! Traian Băsescu cel criminal dezvăluie că merge acasă la Elena, în arestul de la domiciliu. E bine. Vai, vai, vai ce (m-)am mai râs. Încearcă să se obișnuiască omul cu arestul. Săptămâna asta îl poate încerca și pe cel central de la Poliția Capitalei.
Și, cum Traian Băsescu (observați că nu-i zic Băse, nici chiorul, nici criminalul, nici marinarul veneric, nici bețivul ordinar!), ei bine, cum el face termen temporar din oul roșu, fac și eu o previziune: N-apucă să mănânce ouă roșii pe Gogol nr. 2. Oricât o gâdilă el pe Nuți la lipsa de sutien, dupa o lună, două de arest, aceasta va spune ce trebuie. Va fi, de altfel, singura ei oportunitate de a intra în istorie: să-i înlesnească în premieră drumul spre pușcărie primului președinte român.
Peste o sută de ani, în calendarul de pe wikipedia al zilei de 10 aprilie 2015 va scrie: Elena Udrea denunță corupția celui de-al patrulea președinte al României și acesta este arestat.
