Nu este zi de la Dumnezeu in care Guvernul sa nu ne bombardeze cu declaratii despre accesarea fondurilor europene si ce masuri de accelerare a absorbtiei acestora ia el. Declaratii de-a dreptul induiosatoare, fiecare roman parca se vede deja cu cel putin 200.000 Euro in buzunar dar… realitatea, ca de obicei, are tupeul sa ne contrazica. Si ce ne spune realitatea?
Ca gradul de absorbtie al fondurilor structurale este de sub 5 (cinci) % (sursa: fonduri-structurale.ro). Ati auzit bine: in 2 ani si jumatate de cand suntem membri ai Uniunii Europene, am reusit sa cheltuim doar 4 si un pic la suta din fondurile destinate noua. De ce asa putin? Pai sa ne uitam un pic pe site-urile organismelor responsabile cu alocarea fondurilor structurale. La agricultura spre exemplu, pe site-ul www.apdrp.ro citim, de cateva luni incoace, urmatoarea informatie: ,,In acest moment nu sunt deschise sesiuni pentru depunerea de proiecte, cu exceptia celei aferente Masurii 142.”, masura respectiva vizand ,,Infiintarea grupurilor de producatori”. Nu ne dam batuti si ne uitam si la rapoartele de selectie pentru proiectele depuse anul trecut si ce vedem? La masura 121 ce stimula ,,Modernizarea exploatatiilor agricole”, doar 450 de proiecte au fost aprobate pentru finantare, iar aproape 1000 proiecte fiind reportate pentru alte sesiuni de depunere, adica pentru la Sfantu’Asteapta. Si asta in conditiile in care spunem ca avem alocate miliarde de euro pentru agricultura, iar Romania importa legume ,,chimice” din Turcia, Egipt si de-aiurea.
Daca ne uitam la alt site www.mimmc.ro, ce gestioneaza fondurile destinate IMM-urilor citim: ,,Incepand cu data de 28 februarie 2009, urmatoarele apeluri de proiecte vor fi inchise”… Si urmeaza o lista cu apelurile de proiecte care vor fi sistate. Acest minister al IMM-urilor mai are un record la activ: ii trebuie aproape un an sa incheie un contract pentru o finantare de sub 920.000 lei. Si exemplele de acest gen pot continua.
Ce rezulta de aici? Ca guvernantii nu numai ca nu accelereaza procesul absorbtiei fondurilor europene, dar chiar blocheaza cat pot de mult accesul la acestea. Cum? Publicand cat mai putine sesiuni de depunere de proiecte, iar la fiecare dintre acestea alocand cat mai putini bani. Mai mult decat atat, proiectele depuse de IMM-uri spre exemplu, pe axa POS-CCE investitii mari, au fost triate ,,la blana” dupa criterii mai mult sau mai putin transparente, astfel incat din 714 dosare depuse au fost declarate eligibile 52 de proiecte, iar bani nu ajung decat pentru 35 proiecte.
De ce face asta Guvernul? Am ridicat o astfel de problema la o intalnire publica desfasurata recent la Muzeul Judetean cu ministrul IMM-urilor, d-nul Constantin Nita. Raspunsul dansului a fost evaziv, invocand ca timpul scurs de la alegeri pana in prezent a fost insuficient pentru a se ameliora situatia, ca de evaluarea proiectelor se ocupa o firma din Cluj (evident) care poarta toata raspunderea pe aceasta linie, etc. etc. Mi-a lasat de inteles ca dansii sunt un fel de spectatori la acest show, fara prea mare putere de decizie.
Parerea mea este ca Guvernul, dincolo de declaratiile entuziasmate pe care le face in mass-media, nu are niciun interes ca aceste fonduri sa ajunga la romani. De ce ar face asta? Ipoteze pot fi mai multe: 1. Nu are banii aferenti co-finantarii. 2. Uniunea Europeana nu dispune de banii promisi si a facut un pact cu guvernarile Romaniei (actuala si trecuta) de a tergiversa lucrurile cat mai mult. 3. Sunt interese externe Romaniei ca aceasta tara sa nu se dezvolte cu ajutorul fondurilor structurale.
Parerea mea ca variantele 1 si 3 sunt cele mai plauzibile. Ia ganditi-va un pic: cum ar sta tarii noastre ca, in plina criza financiara, populatia acestei tari sa primeasca miliarde de euro sprijin? Nu credeti ca s-ar compromite conceptul de criza? Cine suntem noi sa ne batem joc de aceasta criza (despre care am convenit in articolele precedente ca este o treaba serioasa)? Asa ca guvernul se face ca vrea sa ne dea bani, ne amagim cu gandul ca, odata si odata, vom capata si noi cativa euroi, iar… viata merge inainte.
Inchei cu un ton optimist: probabil ca, intr-un final, tenacitatea romanilor va invinge toate piedicile impuse de guvernanti si aceste fonduri vor ajunge sa-si indeplineasca menirea.
