1,4K
Desi nu-mi prea foloseste la nimic, ma uit destul de mult la TV. Si am descoperit ca televiziunea publica nu cheltuieste banii chiar degeaba; are unele emisiuni surprinzator de bune. Doua exemple sunt suficiente, pentru ca m-am folosit de acelea pentru a scrie acest comentariu: “Profesionistii” si “Garantat 100%”. Si, referindu-ma la recente “reprezentatii”, cele de inceput de octombrie, iata ce concluzie ciudata am tras.
Rand pe rand, “mosii” de Neagu Djuvara, Solomon Marcus si Ion Filotti nu au putut scapa de propriile interpretari ale evenimentelor care le-au marcat viata. Si pe-a lor, si pe-a bunicilor nostri, a parintilor si chiar a noastra. Ideea ar fi ca evenimente din ´44-´47 (secolul trecut), din ´89 (tot secolul vechi) si din prezent (secolul XXI, dupa anumite calendare) pot fi interpretate diferit. Pe cale de consecinta, istoria poate fi (nu “poate fi inteleasa”, ci “poate fi”!) diferita, chiar daca este vorba de o fapta identica, de acelasi act si/sau de aceeasi persoana. Daca nu ma inseala memoria, istoricul Neagu Djuvara chiar vorbea de evenimente de dupa 1989 care, in functie de participant, martor, jurnalist sau politician, au capatat si inca mai pot avea sensuri diferite, pot dezvolta directii neconforme “variantei istorice oficiale”. Este surprinzator, dar asa este! Ca si cum o vorba sau un fapt nu-si pot mentine “simplitatea” originala.
Daca tinem cont de aceste presupuneri – pana la urma, nimic nu este cert, nu-i asa? – inseamna ca si ceea ce se intampla acum este interpretabil. Partidul Democrat-Liberal e la putere; ramasitele timpului si compromisului precum UDMR si UNPR nu conteaza. Iar acest partid care stapaneste tara si ne conduce este acum o oaie neagra a istoriei. Am mai spus-o: a avut si “ghinionul” de a guverna pe timp de criza. In alte conditii poate ca perceptia ar fi fost alta. Iar presedintele tarii este un om ciudat care – cred multi, acum – ar fi fost bine sa fii avut alta ocupatie.
Multi vad zilele noastre, istoria zilelor noastre sub aspectele prezentate anterior. Adica a fost, este si va fi rau cu democrat-liberalii la putere. Numai ca, tinand cont de interpretari ulterioare, nu ar fi exclus ca, in mod ironic, peste un secol istoria sa consemneze perioada guvernarii PD-L ca fiind una glorioasa in conditii grele, iar Basescu sa fie considerat unul dintre redutabilii presedinti de tara. Evident ca atunci nimeni nu-si va mai aminti de aceste randuri…