Cand nici nu s-au uscat bine semnaturile de pe documentele juramintelor ministeriale, iata ca PSD-ul, sub impulsul lui Vanghelie si prin gura lui Geoana, a si descoperit prima incercare a lui Traian Basescu de a se insinua in treburile interne pesediste si de a baga zazanie, care sa fisureze si apoi sa scindeze partidul. Mai dur ca oricand, Mircea Geoana n-a mai parut nici prostanac, nici molau si a dat cu alde Oprea, abia uns ministru de Interne, de pamant de i-au sarit stelele de general facut pe puncte de pe umar.
Eu habar n-am daca a fost chiar lucratura lui Basescu sau altceva, dar Gabriel Oprea, general de opereta al armatei romane, care numara in randurile ei mult mai multi generali decat numarul de transportoare blindate performante, are intreg Ilfovul la picioare, dovada ca primarul de Voluntari si generalul mingii de fotbal, peltic in vorbe si in strategii, adica Anghel Iordanescu, si-au dat demisia din PSD. Fireste ca vor urma si altii.
Ca sa intelegem situatia, e ca si cum s-ar dovedi ca seful PSD Arges, Constatin Nicolescu este o cartita basesciana „adomita“ in interiorul PSD si care, brusc, ar capata ordin sa inceapa sa sape la temelia partidului, subrezindu-l. Sau ca, pentru a pastra dreapta cumpana, s-ar dovedi ca deputatul Cristian Boureanu este omul PNL-ului in PDL. Fireste ca nu va vine sa credeti ca s-ar putea intampla asa ceva. De parca inainte de 30 noiembrie ar fi putut crede cineva ca, dupa ce s-au balacarit ca la usa cortului, ca sa nu mai vorbim de nepotrivirea „ideologica“, ai lui Iliescu si ai lui Basescu, isi vor da „mana cu mana pentru patria romana“, cum zice poetul.
E bine stiut ca Romania e tara tuturor posibilitatilor si ca aici, cum spunea cineva, ca doar nu credeti ca am inventat eu formula, orice imposibilitate e o posibilitate amanata. Asa ca a face pronosticuri politice in Romania este foarte hazardat. Cine ar putea spune cu certitudine cat va dura acest guvern? E o intrebare din care decurg toate celelalte. Care, in absenta unui raspuns clar, par si ele a fi niste necunoscute.
Problema acuta este, insa, alta: chiar mai crede cineva ca guvernul asta va indeplini macar jumatate dintre promisiunile electorale? Mai crede cineva ca oamenii politici din Romania se mai gandesc si la popor? Hai sa fim seriosi. Propriile interese si nimic altceva reprezinta intreg orizontul de actiune al politicianului roman. Pentru mine aceasta formula e singura certitudine din politica romaneasca. Chestiunea aceea cu versurile din „Hora Unirii“ e valabila numai in prima parte caci formula „pentru patria romana“ a devenit pentru politicieni demult desueta.
