Noi, cei nascuti la inceputul anilor 50, 60 si cei nascuti in anii 70, vedem acum, in anul 2010, cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand ei au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jur de 50 de ani. Avem amintiri despre primii pasi pe luna, despre razboaie sangeroase, avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva odata. Suntem ultima generatie care a jucat „De-a v-ati ascunselea“ , „Castel“, „Ratele si vanatorii“, „tara, tara, vrem ostasi“, „Dea prinselea“,,“Sticluta cu otrava” si „Hotii si vardistii“, ultimii care au strigat „Un, doi, trei, la perete stai“, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa), primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma, era deja lider de gasca. Noi nu am dat examene de capacitate, ci de bacalaureat, nu am dat teste grila la admitere, iar la examenul pentru facultate, candidam si cate 20 pe un loc. Noi am fost ultimii „Soimi ai Patriei“, ultimii ,,Pionieri” si ultimii „Utecisti”. La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza… Si am cantat MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari.
Am sorbit din ochi Dallas, Om bogat, om sarac si Radacini, cu Kunta Kinte .. si cine zice ca nu s-a uitat, ori minte, ori nu avea inca televizor.
Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum sau pustile alea absolut superbe cu apa. intre timp, ne consolam cu Eugenia, cu ciocolata cu rom si cu clasicele pistoale de plastic umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap, ne provocau pneumonii. Un motiv bun sa nu mergem la scoala. Noi am ascultat Metallica si Ace of Base si DJ Bobo si Michael Jackson si Backstreet Boys, ori Take That, inca nu auzisem de manele, singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansau! Dar, spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Led Zeppelin, Deep Purple, Jimi Hendrix, Abba si Queen, cat si de noile nume, gen 50 Cent si Britney Spears.
Am citit „Arici Pogonici“, „Pif“, „Cutezatorii”, „Ciresarii”, am baut Cico si Zmeurata si, arareori, Pepsi si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri „de la TEC”, fara sa ne fie teama ca „au prea multe E-uri“, iar la scoala sorbeam toata clasa dintr-o sticla de suc, fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla, am descoperit pet-urile si cutiile de aluminiu si am invatat internetul.
Noi nu ne dadeam bip-uri, ci ne fluieram ca sa iesim afara, noi nu aveam messenger, dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului, nu aveam Nintendo sau Playstation, ci jocuri tetris de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap, pline de praf.
Abia asteptam la chefuri sa jucam „Fantanita“, sau „Flori, fete sau baieti“, sau „Adevar sau Provocare“, sau orice altceva care ne dadea un pretext sa „pupam pe gura“ pe cine „iubeam“… Noi suntem cei care inca au mai „cerut prietenia“, care roseam la cuvantul „sex“, care am completat mii de oracole, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie „De cine iti place?“ ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata: pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, pentru ca jucam fotbal pe asfalt, si nu pe gazon sintetic, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, nu am tinut cont de cate lipide si glucide mancam iar parintii nostri nu au avut „child proof the house“ si ne trimiteau sa cumparam bere Bucegi si parizer de la alimentara si cate un pachet de tigari romanesti de la tutungerie.
Noi am auzit cum s-a tras la Revolutie , noi am fost martorii a trei schimbari de bancnote si monede, noi am ras la bancurile cu Bula, pe care le-a compus cumplita Securitate, contemporana noua. Noi am fost primii care au auzit-o pe Andreea Esca la Pro TV.
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de „first-timers“.
Dar suntem si generatia care vede limpede cum ne pierdem tara, iar dusmanul este din interior si nu de afara…
Noi suntem ultima genaratie de sacrificiu a lui Ceausescu si prima de dupa Revolutie.
Noi am pierdut de doua ori: si atunci, si acum.
Azi, suntem la fel de saraci, dar am devenit liberi!
Ce putem face azi cu libertatea?…
