N-ai cum sa nu te amuzi, dar nici cum sa nu te intristezi observand modul in care decurge aceasta campanie electorala. O campanie in care politicienii nostri ar fi trebuit sa demonstreze ca au trecut de la statutul de balcanici, la cel de europeni. Din contra, parca mai mult ca oricand oamenii politici au dat in… mintea copiilor. Sa fie, oare, din cauza faptului ca alegerile locale au fost fixate chiar pe data de 1 Iunie, atunci cand se sarbatoreste si Ziua Copilului?… Dar sa discutam pe baza unor fapte concrete!
Practica de rupere a afiselor adversarilor sau cea de lipire a afiselor pe locul care nu le este destinat denota faptul ca oamenii politici (cei care permit si dau girul ca echipa lor de campanie sa recurga la astfel de lucruri) nu pot face nici macar dovada unui strop de civilizatie.
Mai departe – lipirea de afise in locuri nepermise, chiar si pe cosurile de gunoi sau prin copaci nu face decat sa duca in derizoriu clasa politica argeseana. Vechiul proverb romanesc, care face referire la cei care stau insirati pe toate gardurile, pare a fi mai actual decat oricand. Politicienii nostri promit lucruri mari, dar nu sunt in stare sa respecte nici macar niste reguli ale bunului simt, statuate chiar si prin lege.
Apeland la astfel de… copilarii electorale, le cresc cumva procentele? Obtin vreun beneficiu? Par mai inteligenti, mai buni, mai cinstiti si mai capabili decat altii? In niciun caz! Si atunci care sa fie logica unor astfel de actiuni? Sunt intrebari care ma depasesc si tocmai de aceea apelez la dumneavoastra sa-mi oferiti o explicatie.
Copilariile clasei politice nu se opresc aici. In mintea unora, faptul ca impart pixuri sau alte materiale promotionale la evenimente organizate de catre concurenta pare a fi o victorie colosala. Au impresia ca au… sabotat adversarul. Ca i-au smuls peste jumatate dintre procente cel putin… Ii vezi strecurandu-se prin multime si impartind plase in stanga si-n dreapta, cu-n aer conspirativ, de parca s-ar afla in misiune de spionaj.
Lupta electorala a ajuns sa se dea la o maniera atat de… caraghioasa incat cu greu poti accepta faptul ca astia sunt politicienii nostri europeni. Ma uitam deunazi la televizor si nu-mi venea a crede privind cum, intr-un sat din Romania, o bara de metal devenise ultima reduta de cucerit pentru clasa politica, fiecare vopsind-o in culoarea propriului partid, ca si cum de amarata aia de bara ar fi depins rezultatul alegerilor. Asa si in Arges: lupta a ajuns sa se dea pe cosuri de gunoi, pe cutii de gaze, pe stalpi… Ce-ar mai fi de spus? Faptul ca traim in Romania si asta… ne-a luat toate mintile.
