Nicio alta breasla nu este invadata de amatori ca cea a scriitorilor. A fi profesionist in orice domeniu inseamna sa ai o pregatire de specialitate si sa lucrezi consecvent in acea meserie, de unde sa-ti asiguri veniturile necesare. Exista scoli profesionale (rebotezate de „Arte si meserii”) pentru strungari, sudori, tinichigii si licee de specialitate, de balet, de sport, de muzica, de arte plastice, precum si facultati asemenea.
Numai meseria de scriitor „se fura” sau se invata dupa ureche. Este adevarat ca in scolile obisnuite se preda, pe langa limba romana, si literatura, asa, pentru toti copiii. si, daca ar fi de ajuns, toti puii de romani ar deveni scriitori. Numai cine nu vrea in tara asta nu insaileaza poezii, romane, eseuri, dramolete si comedioare. Asa se face ca poti intalni autori inainte ca ei sa fi citit o carte…
In Romania nu exista o traditie a scriitorilor profesionisti. Pasoptistii toti, apoi Creanga, Eminescu, Cosbuc, Arghezi, Blaga, Camil Petrescu, Marin Preda nu au ucenicit in banci sau ateliere scolare, si nici ei nu si-au putut asigura traiul din literatura.
In Pitesti, avem la aceasta data un singur scriitor care duce viata de profesionist: Oana Stoica Mujea. Ar mai fi si Radu Aldulescu, dar el locuieste in orasul Mioveni, graviteaza in jurul nucleului bucurestean si intra in alta discutie…
La cei 28 de ani ai sai, Oana se afla la a sasea carte tiparita. Iar primul volum din Razboiul reginelor, cu un tiraj de 1000 de exemplare, la pretul de 30 de lei/bucata, s-a epuizat in mai putin de o luna, ceea ce a facut necesara cea de-a doua editie.
Este singura romanciera din urbea noastra careia editurile ii publica cartile fara sa-i ceara banii, ba, dimpotriva, ii cumpara manuscrisele, chiar cu plata in avans. Si tot singura care nu este angajata in alte activitati, care nu-si asigura castigurile din alte surse. Daca se poate suporta comparatia, putem arata ca niciun alt scriitor din Pitesti nu se afla in afara altei profesii, literatura ramanand pe al doilea plan.
Nicolae Oprea si Mircea Barsila, cadre didactice universitare, Elisaveta Novac, Mona Valceanu, Allora Albulescu-serp, Mariana Dobrin, Marin Radulescu, Constantin Varascanu, Ion Lica-Vulpesti, Gheorghe si Hadrian Soare, Marian Stoica sunt cu totii profesori, Marin Radu Ene – actor, Nicoleta Popa si Magda Grigore – functionare, Aurel Sibiceanu si Nicolae Irimia – tehnicieni, Gheorghe Smeoreanu – ziarist, Jean Dumitrascu – om de cultura, Calin Vlasie – om de afaceri, Gheorghe Rizescu – om politic etc.
Modul de viata pe care si l-a impus Oana este cel al unui scriitor profesionist autentic. Nu exista zi in care sa nu se aseze la masa de lucru, ca si cum ar fi sa semneze condica la serviciu. Lucreaza la norma. Nu pe numar de ore, care ar putea sa se scurga oricum, ci pe numar de litere. Cand nu are inspiratie pentru cartea la care munceste – ceea ce se intampla foarte rar – scrie orice altceva, dar nu se ridica de pe scaun nici pentru masa, nici la alte indemnuri sau chemari pana cand calculatorul nu-i numara atatea semne cate are de asternut pe hartie in ziua respectiva.
Cartile ei sunt, in primul rand, elaborate. Isi face mai intai proiectele pentru fiecare volum, pentru fiecare ciclu de romane. De-abia in a doua etapa le imbraca in haina inspiratiei. Stie de pe acum ce are de facut in urmatorii ani. Nici nu se grabeste dar nici nu amana. Totul este calculat. Pregatirea ei de matematician ii stimuleaza si ii ordoneaza gandirea. Cu alte cuvinte, creeaza si cu mintea, si cu sufletul. Croieste universuri noi, pe care le populeaza cu fiinte cum nu au mai existat. Chiar o mitologie noua, cu alti zei, cu alte inzestrari, cu alte obiceiuri, cu alt fel de interventii in lumea muritorilor. si mai este si scriitorul nostru garantat 100% pentru elita literaturii din vremea globalizarii. Vointa, inteligenta, talent si sclava de bunavoie a creatiei literare. Ce-i mai trebuie?…
