Romanii au inceput sa se clasifice in victime si agresori. Cale de mijloc nu mai exista. Ori esti tare si dai primul, ori o iei garantat. Daca se uita cineva ciudat pe strada, primeste sigur un pumn, dupa care agresorul afla ca victimei ii intrase de fapt, praf in ochi, dar cum ochiul e vanat, nu mai simte jena firului de praf.
Daca o batrana se misca prea incet cand trece strada, romanul ii ia bastonul din mana si o altoieste zdravan pe spinare. Daca nu este primul la casa, la magazin, romanul ii da in cap celui din fata sa, ca are prea multe cumparaturi in cos si apoi o bate zdravan si pe vanzatoare. De nevasta ce sa mai zic, o bate cu vina sau fara, ca oricum nu sare nimeni sa o ajute. Ba mai primeste si incurajari de la socrul care stie ca asa a disciplinat-o si el pe masa.
Femeile romance au invatat si ele ca o criza de nervi sanatoasa e si spectaculoasa, si tinerele machiate si vopsite se incaiera mai ceva ca matele pe maidan. Soferii, indiferent de sex sau varsta, au descoperit claxonul inainte de a invata care este frana si se injura intre ei prin intermediul sunetelor scoase de instalatia electrica a masinii. Nici nu apuca primul sofer sa vada galbenul la semafor ca din spate aude un cor de claxoane care parca spun ,,Baga-miash….” Si daca nu se misca, pana se face verde are sigur parbrizul tandari, un pumn in nas si masina facuta armonica.
Nici pieton nu e bine sa fii, ca daca trece unul nervos si da peste tine ca erai invizibil, te face vizibil imediat cu un cap in gura si cateva picioare. Cand merge romanul la iarba verde trebuie sa fie atent in ce directie se duce fumul, ca daca i-a intrat in ochi celui de langa, ajunge cu siguranta la fel de maroniu ca si mititeii de pe jar. Daca are tupeul sa scoata si o minge ca sa joace fotbal, trebuie musai sa aiba peste 150 de kilograme, altfel ajunge la urgenta direct.
La locul de munca nu vede nimeni niciun coleg, ci numai mari dusmani pe care musai trebuie sa-i distruga. Dupa ce le face viata cat mai amara cu nervi si toane, in final tot cu o bataie zdravana se finalizeaza totul. Ma gandesc si eu, ca omul care nu suporta violenta de niciun fel: poate din cand in cand mai tip la cate cineva cand sare calul prea tare, nu era mai bine sa ma fi facut psiholog? Vorbeam cu un parlamentar, scoteam o lege prin care-i obligam pe romani sa se caute la cap dupa fiecare bataie luata sau data, si gata afacerea. Am ratat-o si pe asta! Nu-mi mai ramane decat sa ma rog sa nu ma altoiasca cineva caruia nu-i plac editorialele mele.