1,8K
O analiza lucida a variantei de reorganizare administrativ-teritoriala a tarii trebuie sa puna pe primul loc criteriul economic, acesta fiind si ratiunea recomandarilor primite de la Uniunea Europeana.
Din acest punct de vedere, proiectul propus de presedintele Traian Basescu reprezinta pentru Arges cea mai buna formula posibila. Astfel, conform datelor Comisiei Nationale de Statistica, cele 7 actuale judete care ar urma sa se uneasca in structura teritoriala care va include si Argesul, vor avea o contributie de 13,32% in Produsul Intern Brut, a doua ca valoare dupa Bucuresti. Cu alte cuvinte, vom deveni al doilea pol economic al tarii, inaintea unor zone ca Banat, Crisana sau a celei care va avea centrul la Cluj. Alaturarea judetului nostru Prahovei (o alta mare forta industriala si turistica) si Dambovitei (un judet mediu ca dezvoltare) este mult mai avantajoasa decat o varianta cu Valcea sau Olt, judete mult mai putin potente din punct de vedere economic.
Desigur, vom fi impreuna si cu Teleormanul, Calarasiul, Ialomita si Giurgiu, unele dintre ele mai sarace decat judete din Moldova. Insa, spre deosebire de judetele din est, cele din sud au o densitate mai mica a populatiei si, mai ales, au un enorm potential agricol, aici fiind granarul istoric al tarii si o zona avuta in vedere de mari investitori nu doar romani sau europeni, ci si din tarile golfului Persic si din alte zone ale lumii. Si daca productia industriala poate avea fluctuatii majore, pamantul este o resursa sigura si neconsumabila, cu atat mai valoroasa in situatia unei crize alimentare pe care expertii mondiali o iau tot mai mult in calcul.
Analiza noului judet in care va fi inclus si Argesul scoate la iveala si alte avantaje. Vom avea porturi la Dunare, vom fi judet de granita interstatala (Uniunea Europeana va pune accent pe proiectele transfrontaliere!), pe aici va trece canalul Dunare-Bucuresti, iar toate retelele de comunicatii care radiaza din capitala trec sau vor trece, inevitabil, pe teritoriul administrativ din care vom face parte. Vorbim, asadar, de perspectiva unor proiecte majore in agricultura, industrie, infrastructura, comert, transporturi si nu numai, vorbim, deci, de un proiect care nu are doar prezent, ci si viitor. Sunt oportunitati mari, pe care orice economist le identifica lesne si care, traduse in cifre, pot insemna locuri de munca, investitii, taxe si impozite la bugetele locale sau, intr-un cuvant, dezvoltare.
Cum nu avem nici dispute legate de vechile provincii istorice, asa dupa cum e cazul in Transilvania sau in Dobrogea, ramane doar subiectul mutarii capitalei la Ploiesti. E o decizie care, daca s-ar materializa, ar afecta unele cercuri de afaceri pitestene si chiar presa de aici, care va trebui sa-si regandeasca noi strategii. Mai e si orgoliul nostru, al argesenilor, care insa, impins la extrem, nu e productiv, pentru ca municipiile si orasele isi vor recapata statul firesc de centre locale, sporindu-si astfel atributiile si dobandind rol de coordonare. Iar in masura in care actualele directii judetene se vor mentine ca servicii teritoriale, se rezolva si spaimele in ceea ce priveste drumurile in plus care ar trebui facute pentru tot felul de hartii.
Din cele de mai sus, va rog sincer si insistent sa nu banuiti nici un substrat electoral. De aceea, subliniez ca, in legatura cu proiectul noii organizari administrative a tarii, cred ca trebuie sa se discute serios despre modul in care el se vrea a fi impus, despre momentul politic al schimbarii, despre alternative, si asa mai departe. Insa, strict in ceea ce ne priveste, el e maximul ofertei care ni se poate face, si cum timpurile ne obliga la pragmatism, trebuie sa sustinem ca harta judetului in care vom fi inclusi – indiferent de varianta de reimpartire care va fi adoptata – sa fie desenata in formula prezentata de presedinte si de actualul guvern!
