In 2004, romanii voiau o schimbare. Nu stiu daca romanii il vedeau pe Traian Basescu salvatorul Romaniei, insa stiu sigur ca ei voiau o schimbare. S-au manipulat atunci foarte frumos niste concepte care au atins si cea mai sensibila coarda a romanului, dornic sa intre intr-o alta etapa. Numai ca, la patru ani de la alegeri, nu s-a schimbat nimic. In afara de spectacole mediatice cu catuse la maini pe la televiziune si celebrele termopane nu am vazut altceva. Ce schimbari pozitive majore au avut loc in Romania pana la aceasta ora? Niciuna.
Tot ce are legatura cu Traian Basescu ca presedinte este egal zero. Paradoxul este ca imaginea despre Basescu este destul de buna si la aceasta data. In momentul in care, dupa patru ani de guvernare, sondajele arata ca 50% dintre romani inca te plac, este excelent. Probabil ca multora dintre noi ne place circul pe paine. Cu totii ne amintim ca in anul 2004, imediat dupa alegeri, s-a declansat conflictul intre presedinte si premierul Calin Popescu-Tariceanu, care nu s-a mai terminat si care este, fara doar si poate, un ,,model’’ care a prins pana la copiii de gradinita.
Este o societate conflictuala cum n-a mai fost, iar modelul a venit de sus. Am avut patru ani numai de conflicte. In Constitutie scrie ca presedintele tarii trebuie sa fie un mediator, un negociator. Existenta unei stari conflictuale la cel mai inalt nivel demonstreaza ca presedintele poate fi orice altceva in afara de mediator. Nu mai exista capacitatea de a sta la o masa si de a negocia ceva, de a-l asculta pe celalalt, de a recunoaste ca poate parerea ta poate a fost gresita. Noi nu reusim nici in al 12 lea ceas sa ne punem toti la o masa: presedinte, prim-ministru, sindicate, patronate si sa spunem ca am ajuns toti la un consens fara sa ne mai ciondanim sau sa ne injuram. In acest sens putem lua exemplul Ungariei care uita de tot ceea ce inseamna conflict atunci cand vine vorba de interesul national. Noi nu avem capacitatea aceasta.
Probabil ca intre Basescu si Tariceanu au fost si sunt si probleme de ordin personal. Cine stie sa ne spuna cu certitudine acest lucru? Cert este ca s-a demonstrat ca in Constitutie exista destul de multe ambiguitati, pentru ca nu se spune foarte clar care sunt atributiile presedintelui sau ale primului ministru. De aici o serie intreaga de probleme, de culte constitutionale. Credeti ca cei din UE stau sa-si trimita adrese si reclamatii la Curtea Constitutionala? Deci, cu cat sunt mai multe chestiuni trimise la Curtea Constitutionala cu atat trebuie sa te intrebi cat este de buna Constitutia. Sa ne gandim numai la numirea primului ministru de anul acesta, care este o ambiguitate. Presedintele spune ca are dreptul sa numeasca pe cine vrea el, altii spun in altfel.
Deci, se ajunge la niste chestiuni destul de periculoase. Noi mergem la vot si votam un partid care iese pe primul loc, asa ca, democratic vorbind, primul ministru trebuie propus de aici. Presedintele Romaniei vine si desemneaza pe cineva dintr-un partid care a iesit pe locul trei. Atunci noi de ce ne-am mai dus la vot? De aici reiese faptul ca atacul asupra sistemului democratic este major. Nu stiu ce se urmareste si nu pot sa fac judecati de valoare in acest sens, dar nu pot sa nu constat ca traim o dictatura prezidentiala. Daca Romania doreste sistemul acesta de guvernare nu am nimic impotriva, sa-l puna in Constitutie dar, la ora actuala, Romania este inca o republica parlamentara.
