Dupa „vorbirea de discutii“ de la Cotroceni a ramas doar flitul pe care Traian Basescu l-a tras, in direct si la o ora de vârf, iluziilor unora, ca acest om ar putea intelege regulile democratice. Dupa sapte ani de mandat, Basescu a avut, in sfârsit, o sclipire de decenta si a spus-o p-a dreapta: nu-l intereseaza ce spune nimeni, el poate angaja România fara sa aiba vreun mandat, notiunea de „consultari“ nu exista, face ce vrea si pe plan extern si cu asta basta.
Puseul de sinceritate nervoasa al lui Basescu – „N-am nevoie de aprobarea nimanui!“ – arata ca toate convocarile anterioare ale partidelor la Cotroceni, timp de sapte ani de zile, n-au fost decât un exercitiu de fatarnicie. Stins, probabil, intr-o hahaiala la patru cuburi de gheata, dupa plecarea musafirilor. Opozitia ar putea sa reflecteze daca mai merita, in viitor, sa-si toceasca pingelele pâna la Cotroceni, ca sa piarda vremea cu discutii pe care Basescu nu da doi bani.
Miercuri seara, presedintele a dovedit, din nou, acelasi cabotinism politic devenit de-a dreptul caraghios si maniacal. S-a facut ca ia distanta fata de partide, privindu-le de sus, pentru ca, la Cotroceni, „au incercat sa rezolve mici probleme“. Comasarea alegerilor, referendum suprapus peste ele, reducerea numarului de parlamentari, votul uninominal direct si toate celelalte subiecte pentru care, pâna deunazi, lua foc la tâmple, au devenit, brusc, „mici probleme ale partidelor“. Cine sa-l mai creada când el este fermentul, initiatorul, garantul si jucatorul tuturor acestor teme ale agendei publice?!… Basescu a dat de inteles ca punerea lor de-o parte – pentru moment! – are un pret: modificarea Constitutiei. Dar el minte afirmând ca modificarea Constitutiei ar fi obligatorie. Premierul Luxemburgului, Jean-Claude Juncker – care este si liderul puternicului comitet al ministrilor de finante din zona euro – declara, miercuri, ca nu doreste inscrierea „regulii de aur“ in Constitutia tarii, votul cu doua treimi in Parlament fiind suficient. Presedintele Bundestagului german a declarat, de asemenea, ca prevederile Acordului nu vor trece de examenul de constitutionalitate. Merkel nu se intelege cu Van Rompuy asupra textului. Sarkozy a amânat dezbaterea Acordului fiscal pâna dupa alegerile prezidentiale din Franta, din luna mai. Numai Basescu se precipita cu modificarea Constitutiei… De ce oare?!…