În acest sfârşit de toamnă, sunt la modă percheziţiile; la primari, prefecţi, parlamentari, foşti miniştri…Eu nu fac parte din niciuna din aceste categorii. Dar, aş vrea ca Parchetul General, IGP, DNA, DIICOT să-mi facă şi mie percheziţii. Să fiu şi eu în rândul lumii. Adică, eu de ce să fiu ignorat de societate şi de organe?
E deja întuneric afară, e linişte în casă, socrela mea de 83 de ani urmăreşte alternativ emisiunile lui Măruţă şi Simona Gherghe, fiind fericită şi râzând cu gura pân' la urechi de faptele de-a mirărilea petrecute în lumea mondenă. În altă cameră, consoarta mea vede filme pe AXN şi pe Cinemax, iar eu – la birou – citesc romane contemporane şi scriu cronici despre ele. Ba, în acest timp, beau şi câte un pahar de ţuică producţie proprie.
Atmosferă de tot idilică! Poarta e deschisă, uşa aşişderea, încă am trandafiri albi înfloriţi pe terasă la zero grade, iar pacea familiei mele nu e tulburată de mascaţii trimişi de DNA. E scandalos!
Aş vrea să mă trezesc cu mascaţii şi cu procurorii în casă. Să le arăt biblioteca mea de vreo 10 000 de cărţi, cele vreo 20 de tablouri făcute cadou de un pictor profesionist, tacâmurile de inox, vasele tot de inox şi de fontă şi de ceramică, în care gătesc varză cu ciolan, fasole cu afumătură şi plachie de crap, apoi abia aştept să arăt mascaţilor şi procurorilor însoţitori fluturaşul de salariu pe fiecare lună la care sunt ataşate cu capse bonurile de benzină, toate crescătoare din 2010 încoace, ajungându-se luna aceasta ca salariul net să fie de 786 de lei, iar contravaloarea benzinei (de navetist Curtea de Argeş – Piteşti) pe aceeaşi lună de 500 de lei. Restul de bani îi aduc acasă, plătesc rata la maşină şi ce rămâne îi pun la bancă…
Dar, oricât aş dori eu să mă percheziţioneze oamenii doamnei Lura Codruţa Kovesi, de vor ajunge la mine, un singur lucru îi voi ruga: să nu deschidă frigiderul. Acolo nu ascund, îi asigur, nici bijuterii de aur şi platină, nici euro, nici măcar lei. Acolo e o modestie exemplară: trei-patru ouă, o supă de roşii, o oală de varză cu puţină carne, trei cuburi de brânză topită, un borcan de ardei iute murat, un cub de telemea, o sticlă de lapte bătut şi cam atât. Parcă văd prin cagule strâmbăturile de dispreţ ale mascaţilor! Asta m-ar demoraliza complet.
Altfel, îmi doresc din tot sufletul percheziţia DNA. Poate aşa ar afla organele adevăratele mele venituri, li s-ar face o milă plângăcioasă faţă de mine şi ar înţelege că nu se poate trăi cu 286 de lei pe lună şi mi-ar completa veniturile cu o unghie din averea Cocoş plus Udrea…
Şi dacă după tot acest peisaj domestic, voi fi găsit vinovat de subminarea economiei naţionale, aşa să mă ajute Dumnezeu. Amin!
