Ce mai blamăm noi și ce mai râdem de dosarele de cadre de pe vremuri. Ei bine, se pare că trebuie să ne întoarcem la acestea, că le dăm o altă denumire, că le-o lăsăm pe aceeași. Accederea în importante demnități în stat nu se mai poate face fără acestea, că fără ele vedem ce nenorociri sunt la guvernare.
Să începem totuși cu un exemplu clasic de dosar de cadre din anii 70. La un moment dat, Ceaușescu a vrut să-l facă ministru al Apărării pe generalul Nicolae Militaru. L-a chemat la el pe șeful Securității, i-a spus de intenție și i-a cerut să-i facă dosarul de cadre. Securitatea a făcut ce trebuia și l-a prins pe tovarășul general cu microfilme cu secrete militare la poarta Ambasadei Uniunii Sovietice. Ei, dacă nu i se făcea dosarul de cadre, armata română ar fi avut în fruntea ei un spion GRU. Dosarul de cadre cuprindea și CV-ul care trebuia să fie curat, și performanțele profesionale (mapa profesională de acum), dar și fidelitatea față de stat și, mă rog, de partid, cum era în socialism.
Acum, numirile în posturi cheie se face politic, de înțeles până la un punct, că de aia câștigă partidul alegerile. Dar, numirile astea sunt pe baza principiului „Îmi dai, îți dau!”. Cel care dă bani mulți partidului în campanie, clientul politic, e făcut senator, deputat sau ministru, fără se știe mare lucru despre el, ci doar pe baza CV-ului pe proprie răspundere, ca să zicem așa. Pe urmă, aflăm că e plagiator, violator, hoț patentat, escroc… O harababură.
Dar, nu e vorba numai de cei de mai sus, demnitari de reprezentare. Aș spune că mai curând dosare de cadre făcute profesionalism ar trebui să stea la baza numirii în posturi de șefi, șefi adjuncți etc. în domenii cheie: la Hidroelectrica, Regia de Gaz, Rezervele Statului, Apele Române, Parchete, Agențiile Naționale etc., domenii unde se lucrează cu secrete de serviciu sau cu secrete de stat. Ce se întâmplă în aceste zile, e un bun exemplu de ce dezordine e în țară. Opt persoane, români și străini, sunt anchetate de DIICOT pentru scurgere de informații secrete privind rezervele de petrol și gaze spre Moscova. Altfel zis, angajați români și străini ai NIS Petrol, sucursală a GAZPROM, fac spionaj industrial în favoarea Rusiei.
În timpul ăsta, SRI ce face? Ce știe el mai bine: dă diplome de doctorat, face vânătoare de vrăjitoare, se ocupă de răzbunări politice la ordin sau din proprie inițiativă, se mângâie reciproc pe cap cu Președintele țării. Alt exemplu, este cel al licitației pentru 600 de mașini BMW pentru Poliție. Există suspiciuni de mare aranjament, mai ales că președintele țării este prieten foarte bun cu acționarul principal Michael Smidt de la Automobile Bavaria. Exemple sunt cu duiumul. Cine ar trebui să știe și să ne lămurească dacă nu SRI?
În concluzie, să blamăm și să râdem cu gura până la urechi de dosarele de cadre de adineauri, dar să găsim ceva similar care să pună ordine în securitatea țării.
